travee
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. travée)
Etimologie: (fr. travée)
1. (arhitectură) spațiu dintre doi stâlpi, două coloane etc.
2. parte dintr-un pod cuprinsă între două piloni.
3. parte a unei construcții care cuprinde două puncte de reazem și deschiderea dintre ele.
4. parte a unei bolți între doi suporți.
5. (anatomie) porțiune de legătură și susținere între două formațiuni anatomice periferice.
6. (var.) (rar) traveu.