bazaltic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. basaltique)

1. care este format în întregime sau parțial din bazalt.
2. care se referă la sau care amintește de bazalt.
3. organe ~e = formațiuni vulcanice, sub formă de prisme poligonale (predominant hexagonale), care se formează prin fracturarea progresivă a rocii în timpul răcirii relativ lente a bazaltului.

caduc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. caduc, lat. caducus)

1. lipsit de trăinicie, șubred; (prin ext.) care este perimat, depășit sau nu mai este valabil.
2. (despre organe vegetale) care cade în fiecare an; care cade înainte de vreme.
3. (despre formațiuni cornoase la animale) care cade periodic.
4. (despre legate, donații) care nu mai are putere legală.
5. (antonime) marcescent, persistent, peren, sempervirent.

dextroversiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dextroversion)

1. răsucire a unui organ sau a unei formațiuni anatomice către partea dreaptă a organismului.

intuiționism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. intuitionnisme)

1. curent filozofic iraționalist care opune rațiunii intuiția, concepută ca o facultate analoagă cu instinctul, cu simțul artistic sau cu revelația divină, considerând că aceasta ar pătrunde nemijlocit în esența obiectelor.
2. orientare metodologică care nu acceptă logica drept știință ce precedă matematica, considerând că scopul acestora se reduce la construirea și intuirea formațiunilor matematice și logice.
3. curent idealist-subiectiv care susține că noțiunile morale nu pot fi fundamentale decât în mod intuitiv.

junctură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. iunctura, fr. joncture)

1. legătură, loc de unire, joncțiune; (special.) locul de unire a două formațiuni anatomice.

microscop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. microscope, germ. Mi- kroskop)

1. instrument optic de laborator cu un sistem de lentile, pentru observarea și cercetarea obiectelor și formațiunilor extrem de mici, care nu pot fi văzute cu ochiul liber.