OK
X
aglutina
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. /s’/agglutiner, lat. agglutinare)
1.
refl.
a
se
uni,
a
se
lipi
strâns.
aglutinant
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
agglutinans
2.
FR
agglutinant
3.
EN
agglutinating
4.
DE
anklebend
5.
RU
arrлютинирующийся
6.
HU
összeragadó,
agglutinációs
aglutinant, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)
1.
adj.
care
aglutinează.
2.
care
se
lipește.
3.
limbă
~ă
=
limbă
în
care
raporturile
gramaticale
se
exprimă
cu
ajutorul
afixelor
atașate
la
rădăcina
cuvântului.
4.
s.m.
anticorp
care
coagulează
bacteriile
din
organism.
5.
s.n.
substanță
care
are
proprietatea
de
a
coagula
coloizii.
6.
material
de
legătură
între
agregate.
aglutinare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (aglutina)
1.
acțiunea
de
a
se
aglutina.
2.
alipire,
împreunare
prin
alipire.
3.
aglomerare
a
bacteriilor,
a
hematiilor
și
a
altor
celule.
4.
(lingv.)
alipire
și
a
unei
particule
sau
unui
afix
la
un
cuvânt
ori
a
unui
cuvânt
la
alt
cuvânt.
aglutinare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
agglutinatio
2.
FR
agglutination
3.
EN
agglutination
4.
DE
Agglutination;
Verklumpung;
Verklebung
5.
RU
arrлютинaция
6.
HU
odaragadás,
összetapadás,
agglutináció
aglutinat
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
agglutinatus
2.
FR
agglutiné;
accollé
3.
EN
agglutinate;
glued
together
4.
DE
angeklebt;
agglutiniert;
zusammengeballt;
verklebt;
verklumpt
5.
RU
склеенный;
arrлютинировaнный
6.
HU
összeragadt,
összetapadt,
agglutináló
aglutinat
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. agglutiné, lat. agglutinatus)
1.
adj.
alipit.
2.
(bot.)
acolat.
3.
(despre
materiale)
ale
cărui
particule
sunt
lipite
unele
de
altele
prin
adeziune.
4.
s.n.
aglutinare.
aglutinare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (aglutina)
1.
acțiunea
de
a
se
aglutina.
2.
alipire,
împreunare
prin
alipire.
3.
aglomerare
a
bacteriilor,
a
hematiilor
și
a
altor
celule.
4.
(lingv.)
alipire
și
a
unei
particule
sau
unui
afix
la
un
cuvânt
ori
a
unui
cuvânt
la
alt
cuvânt.
aglutinină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agglutinine)
1.
anticorp
care
se
formează
în
sistemul
reticular
și
limfocitar
prin
administrare
de
vaccinuri.
2.
denumire
dată
unor
substanțe
specifice
(anticorpi)
conținute
în
anumite
seruri,
substanțe
care
provoacă
aglutinarea,
fie
a
anumitor
microbi,
fie
a
globulelor
roșii.
aglutinoscop
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. agglutinoscope)
1.
aparat
pentru
observarea
aglutinării
bacteriilor
sau
a
unor
componenți
celulari,
sub
influența
aglutininei
din
serul
sangvin.
autoaglomerare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (auto- + aglomerare)
1.
proces
prin
care
unii
cărbuni
aglutinați
pot
fi
brichetați,
prin
încălzire,
fără
lianți;
autoaglutinare.
autoaglutinare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (după fr. auto-agglutination)
1.
(biol.)
aglutinare
a
globulelor
roșii
din
sânge.
2.
proces
prin
care
unii
cărbuni
aglutinați
pot
fi
brichetați,
prin
încălzire,
fără
lianți;
autoaglomerare.
basc 2, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. basque)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor)
din
Pirinei.
2.
(s.
f.)
limbă
aglutinantă
vorbită
de
basci.