Dictionar

aluviu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (lat., fr. alluvium)

1. perioadă geologică din cuaternarul superior, începând de la retragerea ghețarilor până în zilele noastre; holocen.
 

antecambrian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antécambrien)

1. referitor la perioada geologică premergătoare cambrianului (înainte de era primară); precambrian.
 

anticlinoriu, -ie

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anticlinorium)

1. (structură geologică de cute) în formă de anticlinal.
 

arhaic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. archaïque, gr. arkhaikos)

1. I. străvechi, dintr-o epocă îndepărtată.
2. (despre cuvinte, expresii) învechit; ieșit din uz.
3. din prima perioadă a precambrianului; arheian, azoic.
4. II. cea mai veche eră geologică.
 

arheozoic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. archéozoïque)

1. eră ~ă = a doua eră geologică, în care a apărut prima formă de viață; proterozoic.
 

balneogeologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. balnéogéologie)

1. studiul relațiilor dintre apele minerale și structura geologică respectivă.