Dictionar

arhaic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. archaïque, gr. arkhaikos)

1. I. străvechi, dintr-o epocă îndepărtată.
2. (despre cuvinte, expresii) învechit; ieșit din uz.
3. din prima perioadă a precambrianului; arheian, azoic.
4. II. cea mai veche eră geologică.
 

figurat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. figuré, lat. figuratus)

1. (despre cuvinte, expresii) folosit în alt sens decât cel propriu, obișnuit.
2. (despre stil) bogat în imagini, în figuri poetice; figurativ (1).
3. elemente ~e = celulele din sânge.
 

livresc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. livresque)

1. întemeiat numai pe cele citite în cărți.
2. (despre cuvinte, expresii) folosit numai în cărți.
 

meliorativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. mélioratif)

1. (despre cuvinte, expresii) cu sens laudativ.
2. (lingv.) care dă un sens mai favorabil; care are o conotație favorabilă.
3. (anton.) depreciativ.
 

naturaliza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. naturaliser)

1. a acorda unui străin cetățenia.
2. (despre plante și animale) a aclimatiza.
3. (despre idei, obiceiuri, expresii) a adopta.
 

univoc,

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. univoque, lat. univocus)

1. (despre cuvinte, expresii) care are un singur sens sau păstrează același sens în orice context.
2. rimă ~ă = rimă care constă din repetarea aceluiași cuvânt.
3. (mat.; despre elementele unei mulțimi) care corespunde unui singur element din altă mulțime.