Dictionar

 

brizură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. brisure)

1. sfărâmătură a unui aliment.
2. despicătură, crăpătură într-un obiect spart; fragment de obiect spart.
 
 
 

fisură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fissure, lat. fissura)

1. crăpătură, plesnitură (în rocă, beton, metal, piele etc.).
 

gelivură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gélivure)

1. crăpătură radicală în lungul trunchiului de la coajă spre inima arborelui, datorită gerului puternic.
 

incizură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incisure, lat. incisura)

1. mică adâncitură pe suprafața unei structuri anatomice.
2. (med.) incizie.
3. (tehn.) crăpătură, crestătură.