OK
X
autorizație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. autorisation)
1.
permisiune
(dată
de
o
autoritate);
împuternicire.
2.
înscris
care
dovedește
o
împuternicire.
pălmuță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (palmă + -uță)
1.
diminutiv
al
lui
palmă;
palmă
(mică),
pălmiță.
2.
(prin
ext.)
lovitură
de
palmă
(dată
ușor).
scărpinătură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (scărpina + -ătură)
1.
frecare
cu
unghiile,
cu
degetele,
cu
ghearele,
cu
labele
etc.,
ori
cu
un
obiect
tare
în
locul
unde
simte
o
senzație
de
mâncărime,
pentru
a
înlătura
această
senzație;
scărpinare,
scărpinat.
2.
(prin
ext.)
senzație
de
mâncărime;
scărpinat.
3.
(concret.)
rană
provocată
prin
scărpinat.
4.
(Muntenia;
fig.)
bătaie
(dată
cuiva).
5.
(Muntenia;
cu
sens
atenuat)
dojană
aspră
(făcută
cuiva).