Dictionar

etnie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ethnie)

1. unitate etnică, determinată în timp și spațiu, cu trăsături de civilizație și cultură (limbă, tradiții etc.) comune.
 

hindustană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hindoustani)

1. (limbă indo-europeană) vorbită în India și în Pakistan, cu două variante literare: hindi și urdu.
 

tagalogă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.f.  
Etimologie: (fr. tagalog)

1. I. referitor la limba vorbită de tagali.
2. II. limbă malaio-polineziană vorbită în Filipine; (limba) tagală.
 

tortura

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. torturer)

1. a supune la torturi; a chinui, a schingiui.
2. (fig.; despre stări sufletești) a obseda, a frământa mintea, a neliniști.
3. (fig.) a forța (sensul), a stâlci (limba, stilul etc.).
 

spaniolească

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (spaniol + -ească)

1. limba vorbită de spanioli și de unele popoare din america latină; (limba) spaniolă.
 

umilicios, -oasă

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (umili + -icios)

1. (limbajul bisericesc) care provoacă o atitudine evlavioasă.