Dictionar

atimic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. athymique)

1. I. (med.) care are legătură cu atimia; referitor la atimie (stare de indiferență afectivă).
2. II. persoană care suferă de atimie.
 

dezizola

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. désisoler)

1. a înlătura o (stare de) izolație; a reintegra.
2. a înlătura un izolator electric.
3. (antonim) a izola.
 

ilotism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ilotisme)

1. condiție, stare a unui ilot.
2. (fig.) (stare de) abjecție, decădere, ignoranță.
 

provizorat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. provisorat)

1. (stare a) ceea ce este provizoriu.