OK
X
acetilenă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acétylène)
1.
hidrocarbură
aciclică
nesaturată,
gaz
incolor
cu
miros
specific,
explozibil,
care
arde
cu
flacără
albă
intensă.
oxiacetilenă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. oxyacétylène)
1.
combinație
a
acetilenei
cu
oxigen.
acetilenic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. acétylénique)
1.
(despre
compuși
chimici)
derivat
din
acetilenă.
2.
hidrocarburi
~ce
=
alchine.
oxiacetilenic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. oxyacétylénique)
1.
referitor
la
oxiacetilenă.
2.
sudură
~ă
=
procedeu
de
sudură
cu
flacăra
întreținută
de
oxigen
și
acetilenă.