paralogie
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. paralogie)
Etimologie: (fr. paralogie)
1. tulburare a gândirii prin deformarea cuvintelor, prin judecăți și raționamente eronate.
2. transformare analogică a formei unui cuvânt datorită asemănării lui formale cu alt cuvânt.