Dictionar

echistică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. ekistics, fr. équistique)

1. disciplină care se ocupă cu studiul așezărilor rurale sau urbane în vederea sistematizării, reconstruirii sau redimensionării lor în funcție de cerințele societății contemporane și viitoare.
 

bronhocel

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. bronchocèle)

1. (med.) tumoare a gâtului, plină cu aer și materii stagnante, determinată de o stenoză bronșică.
2. (med.) dilatație chistică a bronhiilor; bronhomucocel.
 

chistencefalocel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cystencéphalocèle)

1. encefalocel congenital cu degenerescență chistică.
 

chistofibrom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. kysto-fibrome)

1. degenerescență chistică a unui fibromiom.
 

colesteatom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholestéatome)

1. formațiune tumorală chistică, alcătuită din celule infiltrate cu colesterol.
 

dacriocistocel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dacryocystocèle)

1. dilatație chistică a sacului lacrimal.
 

fibroadenomatoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. fibroadénomatose)

1. (med.) sindrom clinic prin formarea de fibroadenoame; distrofie chistică a sânului, mastopatie fibrochistică.