Dictionar

aeroautomobil

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aero- + automobil)

1. vehicul terestru care se poate susține deasupra solului prin o pernă de aer.
 

aerocarpie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aérocarpie)

1. (bot.) maturizare a fructelor în aer liber, deasupra solului.
2. (bot.) maturizare a fructelor supraterestre în aer liber.
 

aeroglisor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéroglisseur)

1. vehicul autopropulsat pe pernă de aer, care se deplasează prin alunecare deasupra solului sau apei; hovercraft; naviplan.
 

aeropauză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aeropause)

1. regiune între 20 și 200 km deasupra Pământului.
 

aeropurtat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. aéroporté)

1. transportat pe calea aerului (nu implică aterizarea); aerotransportat.
2. trupe ~e = trupe parașutate deasupra destinației lor.
 

aerotren

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. aérotrain)

1. vehicul care alunecă pe o pernă de aer deasupra unei monoșine, propulsat de o turbină, un turboreactor sau un motor electric liniar.