Dictionar

drahmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ngr. drahmi, fr. drachme)

1. (ant.) monedă grecească de argint.
2. unitatea monetară a Greciei.
3. veche unitate de măsură pentru greutăți, de 4,38 g.
 

pentadrahmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pentadrachme)

1. monedă greacă de argint, de cinci drahme.
 

tetradrahmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. tétradrachme)

1. veche monedă grecească de argint, de patru drahme.
 

tridrahmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gr. tridrakhme)

1. monedă de argint greco-macedoneană, de trei drahme.
 

lepta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lepta)

1. monedă divizionară în Grecia, a suta parte dintr-o drahmă.
 

obol

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. obole, lat. obolus, gr. obolos)

1. mică monedă care a circulat la vechii greci, a șasea parte dintr-o drahmă.
2. bani mărunți.
3. (fig.) sumă mică; (p. ext.; s. n.) contribuție modestă (în bani).