Dictionar

repara

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. réparer, lat. reparare)

1. a îndrepta defectele unui lucru, ale unei piese, a repune în stare bună, de funcționare; a drege.
2. (fig.) a îndrepta, a corecta.
3. a compensa.
4. (jur.) a plăti daune (pentru o stricăciune, pentru o insultă).
 

băcăni

Parte de vorbire:  vb. (înv.)  
Etimologie: (din băcan)

1. tr. a vopsi, a roși cu băcan.
2. a însemna oile cu vopsea.
3. refl. a se farda.
4. (ironic) a-și drege fața cu suliman roșu, a-și da cu roșu pe față.