Dictionar

frivolitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. frivolité)

1. însușire a ceea ce este frivol; neseriozitate.
2. (pl.) purtări, fapte ușuratice.
 

futilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. futilité, lat. futilitas)

1. inutilitate; neseriozitate, frivolitate.
 

serios, -oasă

Parte de vorbire:  adj., adv.  
Etimologie: (fr. sérieux, lat. seriosus)

1. grav, lipsit de superficialitate, de frivolitate; așezat, ponderat.
2. căruia nu-i place să glumească; sever, rigid.
3. (și adv.) privit cu seriozitate; pozitiv, real.
4. îngrijorător, grav.
5. important, de seamă.
6. a lua (pe cineva sau ceva) în ~ = a acorda toată atenția (unei persoane sau unui lucru).