hipnagog

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. hypnagogue)

1. medicament care produce stare de somn; hipnotic (II).

hipnagogic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hypnagogigue)

1. referitor la stările premergătoare instalării somnului.

hipnotic, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. hypnotique)

1. I. care se referă la hipnoză și hipnotism; care provoacă hipnoză, provocat de hipnoză.
2. care are proprietatea de a provoca somn.
3. (fig.) care produce o impresie foarte puternică; fascinant, captivant.
4. II. substanță chimică care are proprietatea de a favoriza somnul sau de a provoca o stare artificială de somn; somnifer, hipnagog, hipnotizant.

narcohipnoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. narcohypnose)

1. sugestie hipnotică în timp ce bolnavul este sub influența unui hipnagog.