maturație
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. maturation, lat. maturatie)
Etimologie: (fr. maturation, lat. maturatie)
1. totalitatea modificărilor care se produc într-o celulă, într-un organism până la maturitate.
2. transformare chimică sau fizică suferită de o substanță până ajunge la forma definitivă.
3. îmbătrânire a materialelor, a produselor nemetalice.
4. stadiu de colectare a unui abces.