stadiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. stade, lat. stadium, germ. Stadium)

1. fiecare dintre fazele unei evoluții, care se succed într-o ordine în general cunoscută și imuabilă, care sunt caracterizate de fenomene notorii; etapă de dezvoltare în timp a unui fenomen, proces etc.; fază.
2. (embriologie) fiecare dintre etapele diviziunii celulare și dezvoltării fetale.
3. (botanică) etapa ciclului de dezvoltare a unei plante.
4. (geologie) fiecare dintre stările succesive ale unui sol sau ale unei roci.
5. (medicină) fiecare fază sau perioadă a unei febre intermitente.
6. (medicină) perioadă în cursul unei boli caracterizată prin apariția unor simptome și semne clinice specifice.
7. (la Freud) fiecare dintre fazele evoluției libidinale a copilului către maturitatea sexuală.
8. (zoologie) fază particulară a dezvoltării animalelor.
9. (antic.) veche unitate de măsură pentru lungime, care variază în funcție de locație, având 600 de picioare grecești în medie, sau aproximativ 185 de metri.
10. distanță care corespunde unui stadion; stadie, (prin ext.) stadion.
11. (var.) (înv.) stadium.

interstadiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. interstade)

1. (geol.) interval sau fază climatică corespunzătoare unei încălziri semnificative în timpul unei glaciații, când are loc regresiunea ghețarilor; interstadial.

stadiu tânăr

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT stadium juvenile; status juvenilis
2. FR stade de la jeunesse; jeune âge
3. EN early stage; juvenile srage
4. DE Jugendstadium
5. RU молодaя стaдия
6. HU fiatal állapot; fiatal stádium

acefalochist

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. acéphalocyste)

1. (med.) stadiul încă steril al chistului hidatic (chist hidatic fără scolex).

afag, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aphage)

1. (despre animale) care într-un anumit stadiu nu se hrănește.

androgoniu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., lat. androgonium)

1. stadiu inițial în formarea celulelor spermatice, la plante.

apocatastază

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apocatastase, gr. apokatastasis)

1. readucere la un stadiu anterior.
2. (la stoici și unii mistici) reconstituire a unor situații inițiale de proveniență originară.

axolot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. axolott)

1. stadiu larvar acvatic al unei specii de salamandre.

barbarie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. barbarie, lat. barbaria)

1. stadiu de civilizație înapoiată în care se află un popor, un grup, un om.
2. lipsă de respect pentru cultură și civilizație; faptă, atitudine în care se reflectă o asemenea concepție; sălbăticie, cruzime, neomenie.