Dictionar

demonologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. démonologie)

1. disciplină care se ocupă cu studiul demonilor.
2. pretinsă știință religioasă sau parte a mitologiei care se ocupă cu studiul demonilor.
 

deologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (deo- + -logie)

1. parte a mitologiei care se ocupă cu studiul divinităților.
 

eroologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (erou + -logie)

1. parte a mitologiei care se ocupă cu studiul eroului creator de civilizație și cultură.
 

etnogonie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (etno- + -gonie)

1. geneza, evoluția și dispariția unui popor din perspectiva mitologiei.
 

mitolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. mythologue)

1. cunoscător al mitologiei; (înv.) mitologist.
2. specialist în studiul și explicarea miturilor, mitologiei.
 

ritologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ritologie)

1. ramură a mitologiei și religiei care studiază riturile ca părți constitutive ale unor uzanțe culturale.