Dictionar

poematic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. poematico)

1. cu caracter de poem.
 

poematiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (poemat/ic/ + -iza)

1. a da caracter poematic.
 

epigramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. épigramme, lat. epigramma)

1. (ant.) inscripție pe pietre funerare, monumente, vase etc.
2. poemă scurtă pe orice temă, de felul celor cultivate în epoca elenistică la Alexandria.
3. specie de poezie scurtă, cu caracter satirizant, care se sfârșește printr-o poantă ironică, mușcătoare, la adresa unui personaj, a unui fapt etc.
 

poematiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (poemat/ic/ + -iza)

1. a da caracter poematic.