Dictionar

tahimetru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. tachymètre)

1. instrument care permite determinarea directă a distanței până la punctul vizat prin citire pe o miră așezată în acest punct; taheometru.
2. instrument pentru determinarea frecventei mișcărilor unui organ, turației motoarelor et cetera; celerimetru.
3. aparat pentru măsurarea vitezei curentului cursurilor de apă.
 

cardiotahimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cardiotachymètre)

1. aparat pentru măsurarea frecvenței contracțiilor inimii.
 

cronotahimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chronotachymètre)

1. aparat pentru măsurarea vitezei orare a unui vehicul.
 

teletahimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. télétachymètre)

1. instalație care permite determinarea la distanță a vitezei unui vehicul.
 

celerimetru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. célérimètre)

1. instrument pentru determinarea frecvenței mișcărilor unui organ, turației motoarelor etc.; tahimetru, tahometru.
 

stadimetrie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. stadimétrie)

1. măsurare indirectă a distanțelor cu ajutorul tahimetrului și al stadiei, pentru întocmirea planurilor și a hărților; taheometrie.
 

taheometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. tachéomètre)

1. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru, tahimetru.
2. (var.) (înv.) tahiometru.
 

tahimetrie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. tachymétrie)

1. metodă de măsurare indirectă a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren, cu ajutorul tahimetrului; stadimetrie, taheometrie.
 

tahometru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Tachometer)

1. instrument pentru măsurarea turației motoarelor; tahimetru, (înv) taheometru.
2. ~ electric = tahogenerator.
3. (var.) (înv.) tacometru.