OK
X
aerocartografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérocartographie)
1.
tehnica
întocmirii
planurilor
și
hărților
topografice
pe
bază
de
aerofotograme.
aerofotogrammetrie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérophotogrammétrie)
1.
ramură
a
fotogrammetriei
care
studiază
măsurarea
suprafețelor
terestre
în
vederea
întocmirii
hărților
topografice
prin
fotograme
aeriene.
agrimensură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat., it. agrimensura)
1.
tehnica
măsurătorilor
topografice
și
cadastrale
simple
ale
terenurilor
agricole.
ambază
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. embase)
1.
parte
inferioară
a
unui
aparat
topografic,
cu
suportul,
șuruburile
de
calare
etc.
arpentaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arpentage)
1.
întocmire
a
planurilor
topografice
cu
ajutorul
instrumentelor
de
măsurat
lungimi.
2.
tehnica
măsurării
și
evaluării
suprafețelor
de
teren.
arpentor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. arpenteur)
1.
specialist
în
arpentaj.
2.
agent
a
cărui
sarcină
este
să
măsoare
și
să
verifice
terenul,
să
întocmească
planuri
topografice
folosind
anumite
instrumente
de
măsură.