OK
X
șaibă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Scheibe)
1.
mică
piesă
metalică,
plată
și
găurită
la
mijloc,
care
se
montează
între
șurub
și
piuliță.
2.
roată
de
transmisie
fără
spițe.
rondelă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. rondelle)
1.
disc
de
metal
găurit
care
se
pune
între
o
piuliță
care
trebuie
strânsă;
șaibă.
2.
căpăcel
în
formă
de
disc
din
carton
care
acoperă
alicele
dintr-un
cartuș
de
vânătoare.
3.
disc
metalic
utilizat
la
baterea
monedelor
sau
a
medaliilor.
4.
porțiune
din
trunchiul
unui
arbore,
de
formă
cilindrică,
la
analiza
structurii
lemnului
pentru
determinarea
vârstei
etc.