OK
X
oxicefal, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (fr. oxycéphale)
1.
(organism)
al
cărui
cap
este
țuguiat;
(cel)
care
prezintă
oxicefalie;
acrocefal.
pungos, -oasă
Parte de vorbire:
adj. (reg.)
Etimologie: (pungă + -os)
1.
(despre
gură
sau
buze)
pungit,
țuguiat.
pungit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (vb. pungi)
1.
(despre
gură,
buze)
strâns
și
țuguiat,
cu
aspectul
unei
pungi;
(reg.)
pungos.
2.
(despre
oameni)
cu
riduri
multe,
cu
obrazul
ridat.
3.
(reg.;
fig.;
despre
oameni)
necăjit.
4.
(bot.;
despre
unele
organe)
ascuțit
la
vârf.
5.
(Mun.;
Olt.)
zgârcit.
vârfuit, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (vb. vârfui)
1.
care
este
prelungit
în
formă
de
vârf,
cu
vârf.
2.
care
are
capătul
ascuțit,
țuguiat.
3.
(despre
recipiente
etc.)
care
este
umplut
până
sus,
până
la
refuz.
TURI-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (lat. turris „turn”)
1.
„turn,
țuguiat”.
PIRGO-
Parte de vorbire:
prefix
Etimologie: (gr. pyrgos „turn”)
1.
„ascuțit,
țuguiat”.