OK
X
heptandru
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (gr. hepta „șapte” + gr. aner, andros „bărbat”)
1.
(botanică)
care
prezintă
șapte
stamine
libere.
tandru, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. tandre)
1.
care
manifestă
sau
denotă
tandrețe;
duios,
gingaș.
afectuos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. affectueux, lat. affectuosus)
1.
care
manifestă
simpatie,
prietenie
pentru
cei
din
jurul
lui;
prietenos,
afabil.
2.
cu
afecțiune
pentru
cei
din
jur;
tandru,
drăgăstos.
3.
(antonime)
rezervat,
sever.
calin, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. câlin)
1.
care
se
alintă;
alintat.
2.
tandru;
mângâietor.
affetuoso
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. affettuoso)
1.
(muzică)
(ca
indicație
de
execuție)
într-un
mod
iubitor,
tandru;
cu
sentiment,
expresiv.
2.
indică
interpretului
să
imprime
muzicii
un
caracter
tandru,
cald;
affetto,
con
affetto.
3.
(var.)
affettuoso.