Dictionar

paradis

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. paradis, lat. paradisus, gr. paradeisos, grădină)

1. eden, rai.
2. (fam.) loc încântător; fericire.
3. pasărea-~ului = pasăre exotică cu pene foarte frumoase.
 

chiliast, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. chiliaste)

1. I. referitor la chiliasm, doctrină religioasă care susține că aleșii, după judecata de apoi, vor trăi în paradis o mie de ani.
2. II. adept al chiliasmului.
 

eden

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. éden)

1. rai, paradis.
2. (fig.) loc frumos, încântător.
 

fiscal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. fiscal)

1. referitor la fisc sau fiscalitate; referitor la impozite și taxe.
2. paradis ~ = teritoriu cu impozitare foarte scăzută.
3. timbru ~ = marcă oficială destinată să dovedească că s-au plătit anumite categorii de taxe sau impozite.
 

paradiziac, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. paradisiaque, lat. paradisiacus)

1. ca în paradis; minunat, încântător.