asietă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. assiette)

1. poziție a planului de bază al unei (aero)nave față de planul orizontal.
2. (fin.) mod de așezare a impozitelor către stat.

cens

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. census, fr. cens)

1. (în Roma antică) recensământ al verii și al cetățenilor din cinci în cinci ani în vederea stabilirii impozitelor, a recrutării tinerilor etc.
2. (în feudalism) prestație anuală în natură sau în bani datorată seniorului, de către posesorul pământului.
3. grupare a unor cetățeni sau a tuturor locuitorilor unei țări după diverse criterii.
4. (în capitalism) cuantum minim de impozit care, în anumite sisteme electorale, dă dreptul unui cetățean să aleagă sau să fie ales.

degrevant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. dégrevant)

1. care degrevează, elimină o parte din impozite, reduce povara fiscală.

degrevare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. dégrévement)

1. reducere, anulare a unei creanțe (taxe, impozite etc.).

exacțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. exaction, lat. exactio)

1. acțiune a unui perceptor fiscal care pretinde de la contribuabili mai mult decât se cuvine ca aceștia să dea în mod legal; încasare de impozite abuzivă, spoliere.

fisc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fisc, it. fisco)

1. organ de stat care stabilește și încasează dările și contribuțiile către stat; serviciu de percepere a impozitelor.