Dictionar

credibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. crédible, lat. credibilis)

1. care poate fi crezut; verosimil.
 

credibilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crédibilité)

1. însușirea de a fi credibil.
 

credibilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crédibilité)

1. însușirea de a fi credibil.
 

gargantuesc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. gargantuesque)

1. legat sau demn de Gargantua.
2. (fig.) gigantic, într-o proporție incredibil de mare.
 

incredibilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. incrédibilité, it. incredibilità)

1. caracterul a ceea ce este incredibil, a ceea ce este de necrezut.
2. ciudățenie.
3. (anton.) credibilitate.
 

verosimil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. verosimile, lat. verisimilis)

1. care pare adevărat, real; care poate fi luat drept adevărat; plauzibil, posibil, probabil; (prin ext.) credibil.
2. (antonime) necredibil, neverosimil.