OK
X
acuarelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aquarelle, it. acquarella)
1.
tehnică
picturală
prin
culori
dizolvate
în
apă.
2.
pictura
executată.
3.
vopsea
(solidă),
folosită
în
acuarelă
(1).
acuarelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aquarelle, it. acquarella)
1.
tehnică
picturală
prin
culori
dizolvate
în
apă.
2.
pictura
executată.
3.
vopsea
(solidă),
folosită
în
acuarelă
(1).
acuarelist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. aquarelliste)
1.
pictor
în
acuarelă.
2.
(var.)
acvarelist.
acvatipie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aquatypie)
1.
procedeu
de
tipărire
a
operelor
de
artă
care
imită
pictura
în
acuarelă.
kakemono
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. kakemono)
1.
pictură
japoneză
pe
mătase
sau
hârtie,
executată
în
tuș
sau
în
acuarelă,
care
se
suspendă
vertical
pe
perete
și
se
poate
rula.
acuarelizat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (din acuarelă)
1.
(despre
culori)
care
este
diluat
în
apă,
pastelizat.
2.
acoperit
cu
acuarelă.