Dictionar

discant

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Diskant)

1. vocea cea mai înaltă a unei texturi muzicale.
2. registru înalt al orgii sau armoniului.
3. regiunea superioară (acută) a ambitusului unui instrument muzical.
 

elodion

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. élodion)

1. instrument muzical asemănător armoniului, pe care l-a precedat.
 

melodium

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mélodium)

1. denumire veche a armoniului.