Dictionar

acidorezistent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acido-résistant)

1. care prezintă acidorezistență.
2. se referă la bacteriile care nu se decolorează nici sub acțiunea acizilor puternici, nici sub acțiunea alcoolului.
 

aglutinant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)

1. adj. care aglutinează.
2. care se lipește.
3. limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor atașate la rădăcina cuvântului.
4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.
5. s.n. substanță care are proprietatea de a coagula coloizii.
6. material de legătură între agregate.
 

antibacterian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antibactérien)

1. care previne dezvoltarea bacteriilor; care combate bacteriile; antimicrobian.
 

bacteriacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactériacées)

1. familie de microorganisme înglobând bacteriile cu celula în formă de bastonaș.
 

bactericid, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. bactéricide)

1. (preparat, substanță) care distruge bacteriile.
2. I. capabil să omoare bacteriile.
3. II. produs destinat uciderii bacteriilor.
 

bacteriofite

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactériophytes)

1. clasă de microorganisme schizofite: bacteriile.