Dictionar

aglutinant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)

1. adj. care aglutinează.
2. care se lipește.
3. limbă ~ă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor atașate la rădăcina cuvântului.
4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.
5. s.n. substanță care are proprietatea de a coagula coloizii.
6. material de legătură între agregate.
 

albuminone

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. albuminones)

1. partea de proteine din serul sangvin care nu se coagulează prin încălzire.
 

chimază

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Chymase)

1. (biol.) enzimă care acționează asupra cazeinei din lapte și o coagulează; labferment.
 

chimozină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chymosine)

1. (biol.) enzimă care acționează asupra cazeinei din lapte și o coagulează; lactoferment.
 

fibrinogen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. fibrinogène)

1. substanță protidică din plasma sângelui, care se transformă în fibrină când acesta se coagulează.
 

labferment

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. labferment)

1. enzimă a sucului gastric la mamifere, care coagulează laptele în mediu natural sau ușor acid; chimază; cheag.