crocodil

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crocodile, lat. crocodilus)

1. reptilă mare, amfibie, din regiunile tropicale, cu corpul acoperit cu plăci osoase, cu coadă lungă și cap alungit.
2. (fam.) lacrimi de ~ = plâns prefăcut, ipocrit.
3. dispozitiv de comandă automată pentru semnalizare, pe locomotiva unui tren în mers, a poziției semnalelor de acoperire a liniei.
4. (mar.) dispozitiv cu care se imobilizează o parâmă.
5. clemă pentru legături electrice provizorii.

crocodilieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crocodiliens)

1. pl. ordin de reptile mari, cu o organizare anatomică evoluată: crocodilul, aligatorul, gavialul etc.

aligator

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. alligator)

1. crocodil lung, cu botul lat, din fluviile Americii și ale Chinei.
2. (fam.) amator pasionat de muzică (de jaz); fan.

caiman

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caïman, sp. caiman)

1. crocodil din fluviile și lacurile Americii Centrale și de Sud, înrudit cu aligatorii.

crocodilieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. crocodiliens)

1. pl. ordin de reptile mari, cu o organizare anatomică evoluată: crocodilul, aligatorul, gavialul etc.

gavial

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. gavial)

1. crocodil cu botul foarte lung și îngust, umflat la capăt, în fluviile din India și Birmania.

teleozaur

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. téléosaure)

1. crocodil fosil cu botul foarte lung și corpul acoperit cu plăci.

varan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. varan, lat. varanus)

1. șopârlă mare carnivoră, verzuie, cu plăci osoase pe spate, ca un mic crocodil, în Africa, Asia și Australia.