OK
X
autoeducare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (autoeduca)
1.
acțiunea
de
a
se
autoeduca
și
rezultatul
ei.
2.
educare
de
către
sine
însuși;
autoeducație,
(rar)
autoeducat.
-AGOGIE
Parte de vorbire:
sufix
Etimologie: (grec. agoge „conducere, transportare”)
1.
„conducere,
îndrumare,
orientare,
educare”.
amenda (2)
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. amender)
1.
a
modifica
în
vederea
îmbunătățirii.
2.
a
corecta
un
proiect
de
lege
sau
o
propunere
legislativă,
în
timpul
dezbaterilor
parlamentare,
în
vederea
îmbunătățirii
acestuia;
a
îmbunătăți
prin
amendamente
(o
lege).
3.
a
ameliora
natura
solului
prin
introducerea
unor
substanțe.
4.
(jur.)
a
modifica,
a
îmbunătăți
condiția
unei
persoane
prin
reeducare.
autodidactic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. autodidaktisch, fr. autodidactique)
1.
referitor
la
autoeducare,
autoformare
sau
autoinstruire.
2.
de,
sau
referitor
la,
autodidact;
propriu
autodidactului.
chirograf
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. chirographe)
1.
act
diplomatic
întărit
cu
semnături
autentice.
2.
semnătura
însăși.
3.
aparat
pentru
reeducarea
degetelor
unui
mutilat.
defectologie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. defektologiia)
1.
disciplină
medico-pedagogică
având
ca
profil
educarea
persoanelor
cu
deficiențe,
senzoriale,
intelectuale
etc.
dueña
Parte de vorbire:
s.f. (hispanism)
Etimologie: (sp. dueña)
1.
femeie
(angajată)
însărcinată
cu
supravegherea
și
educarea
copiilor
dintr-o
familie;
guvernantă,
doică.