OK
X
horticultură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. horticulture)
1.
știință
care
tratează
despre
cultivarea
grădinilor,
producerea
de
legume,
flori,
arbori
fructiferi.
fertilizant, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.
Etimologie: (fr. fertilisant)
1.
I.
care
fertilizează;
fertilizator.
2.
II.
substanță
naturală
sau
de
origine
sintetică,
utilizată
în
agricultură,
horticultură
și
silvicultură
pentru
îmbunătățirea
solului
și
pentru
fertilizarea
plantelor
cultivate;
fertilizator.
horticol, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. horticole)
1.
referitor
la
horticultură,
de
horticultură.
2.
privitor
la
grădinărit;
de
grădinărit;
specific
grădinăritului.
horticultor, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. horticulteur)
1.
specialist
în
horticultură.
altoaie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (altoi)
1.
(horticultură)
planta
altoită,
după
ce
s-a
prins
și
a
crescut;
altoi.
2.
(Transilv.)
ramură
mică
care
servește
la
altoire;
altoi.
3.
(var.)
ultoaie.