OK
X
intima
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. intimer, lat. intimare)
1.
a
pune
în
vedere
(ceva),
a
notifica
cu
autoritate.
2.
(jur.)
a
chema
în
judecată,
a
cita
în
fața
unei
jurisdicții
superioare.
terminus
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. terminus)
1.
inv.
demarcație
(stâlp,
stelă)
care
arată
limitele,
hotarele
unui
stat,
ale
unui
teritoriu,
ale
unei
jurisdicții
etc.
2.
loc,
punct
care
marchează
sfârșitul.
3.
punct
final
de
oprire
al
unui
mijloc
de
transport;
stația
ultimă;
capăt.