Dictionar

secodont, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sécodonte/s/)

1. adj. (despre molarii carnivorelor) cu tuberculi ascuțiți, tăioși, pe un singur plan longitudinal.
2. s. n. pl. mamifere cu asemenea dinți.
 

selenodont, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sélénodonte/s/)

1. adj. (despre molarii rumegătoarelor) care prezintă în stadiul adult încrețituri semilunare orientate longitudinal spre suprafața coroanei.
2. s. n. pl. subordin de mamifere paricopitate rumegătoare: girafa, cămila și lama.
 

squatter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. squatter)

1. cel care ocupă, fără aprobare, o locuință abandonată ce urmează să fie supusă demolării.
 

demolat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (v. demola)

1. care a fost supus demolării; dărâmat.
2. (fig) distrus; foarte obosit.
3. (var. înv.) demolit.
 

miloid

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (gr. mylos „molar, maxilar” + gr. eidos „formă, aparență”)

1. în legătură cu molarii.