neferecat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (ne- + ferecat)

1. care nu a fost ferecat.
2. (expr.) moară ~ă = se spune despre un om vorbăreț, căruia nu-i tace gura.
3. (var. reg.) năfericat, năfiricat, nefericat, niferecat.
4. (antonim) ferecat.

ferecat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fereca)

1. acoperit cu metal, prevăzut cu șine, cu fâșii de fier, cu cuie etc.
2. prevăzut cu crestături, șanțuri, zimți.
3. (despre anumite obiecte prețioase) îmbrăcat sau împodobit cu aur, cu argint sau cu pietre scumpe.
4. (despre uși, porți etc.) încuiat, zăvorât.
5. (despre oameni) legat cu fiare, cu lanțuri, în obezi (după ce a fost arestat sau condamnat).
6. (despre pietrele morii) cu suprafața neregulată, prevăzută cu zimți (ca să macine bine).
7. (despre bani) zimțuit.
8. (antonim) neferecat.