Dictionar

anemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anémie)

1. stare de slăbiciune cauzată de scăderea numărului de globule roșii și a hemoglobinei din sânge.
2. ~ pernicioasă = stare gravă de anemie în care măduva oaselor nu mai poate forma globule roșii.
 

megalocitoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mégalocytose)

1. anemie pernicioasă provocată de megalocitele din sânge.
 

sprue

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., engl. sprue)

1. (med.) boală endemică de la tropice sau din zonele temperate, caracterizată prin diaree cronică, glosită dureroasă și anemie pernicioasă.