Dictionar

pliabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pliable)

1. care poate fi pliat; pliant.
2. docil, supus.
 

pliabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. pliability)

1. însușirea de a fi pliabil; calitatea de a fi ușor de îndoit; flexibilitate.
 

capotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capote)

1. acoperiș pliabil, rabatabil din pânză, piele etc., pentru protejarea unei mașini, a unui aparat.
 

pliabilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. pliability)

1. însușirea de a fi pliabil; calitatea de a fi ușor de îndoit; flexibilitate.
 

pliant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. pliant)

1. adj. pliabil.
2. s. n. publicație pe o foaie de hârtie îndoită de mai multe ori.
 

roadster

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. roadster)

1. caroserie sport cu două locuri, permanent deschisă, echipată cu o capotă ușoară, pliabilă.
 

șezlong

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chaise longue)

1. scaun pliabil pentru odihnă, de formă specială, al cărui spătar se poate înclina după preferință.