OK
X
ambiționa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ambitionner)
1.
tr.
a
trezi
ambiția,
dorința
de
a
face
ceva.
2.
refl.
a
fi
stăpânit
de
ambiție;
a
se
încăpățâna.
ambițios, -oasă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. ambitieux, lat. ambitiosus)
1.
(om)
stăpânit
de
ambiție.
2.
(om)
încăpățânat.
anglofob, -ă
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. anglophobe)
1.
(cel)
stăpânit
de
anglofobie.
angloman
Parte de vorbire:
adj., s. m. f.
Etimologie: (fr. anglomane)
1.
(cel)
stăpânit
de
anglomanie;
anglofil.
animal
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., lat. animal)
1.
s.
n.
ființă
care
are
organe
de
simț,
de
mișcare,
sistem
nervos
etc.
2.
(fig.)
om
josnic,
stăpânit
de
instincte.
3.
adj.
de
animal,
propriu
animalelor.
apetit
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. appétit)
1.
dorință
nestăpânită
de
a
satisface
o
senzație
de
foame;
poftă
de
mâncare;
apetiție.
2.
(prin
analogie)
dorința
de
a
satisface
o
nevoie;
orice
fel
de
poftă.
3.
~
sexual
=
dorință
de
a-și
satisface
pornirile
sexuale.