OK
X
ecoencefalografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. échoencéphalographie)
1.
tehnică
modernă
de
diagnosticare
a
proceselor
patologice
intracraniene
cu
ajutorul
ultrasunetelor.
ecograf
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. échographe)
1.
aparat
ecografic
de
imagistică
medicală.
2.
aparat
care
permite
explorarea
corpului
uman
cu
ajutorul
ultrasunetelor.
ecolocație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. écholocation)
1.
reperaj
al
obstacolelor
cu
ajutorul
ultrasunetelor,
prin
analizarea
ecoului
pe
care
acestea
îl
trimit
înapoi.
2.
(biol.)
mod
de
orientare
a
unor
organisme
cu
ajutorul
ultrasunetelor
reflectate
de
anumite
obstacole
(folosind
principiul
sonarului).
ecoscop
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. échoscope)
1.
aparat
care,
cu
ajutorul
ultrasunetelor,
vizualizează
pe
un
ecran
capul
copilului
încă
înainte
de
a
se
naște.
sonoluminescență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. sonoluminescence)
1.
emisiune
slabă
de
lumină
care
însoțește
fenomenul
de
cavitație
produs
într-un
lichid
supus
acțiunii
ultrasunetelor.
ultrasonografie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ultrasonographie)
1.
utilizarea
ultrasunetelor
în
stabilirea
diagnosticului;
ultrasonoscopie,
ecografie.