Dictionar

anesteziologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anesthésiologie)

1. disciplină medicală care se ocupă cu anestezia.
 

audiologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Audiologie)

1. disciplină medicală care studiază problemele legate de auz.
 

automedicație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. automédication)

1. practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală.
 

autotratament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto1- + tratament)

1. tratament medical aplicat fără o indicație medicală autorizată.
 

baston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. bastone)

1. obiect în formă de băț, ca sprijin la mers.
2. ~ de mareșal = baston purtat de mareșal ca semn distinctiv al demnității.
3. băț de mărimi diferite în gimnastica medicală cu scop corectiv.
4. bară cilindrică din metal sau lemn, cu diferite întrebuințări la bordul unei nave.
 

bronhobiopsie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bronchobiopsie)

1. (med.) procedură medicală prin care se colectează o mostră mică de țesut pulmonar, care poate fi examinată la microscop pentru informații suplimentare de diagnostic; biopsie a mucoasei bronhiilor, în bronhoscopie.