Dictionar

colaps 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. collapse)

1. prăbușire a unei construcții; (p. ext.) prăbușire (economică etc.); ruină, faliment.
2. (tehn.) deformare, spargere a pereților.
3. dezlipire internă care poate surveni în timpul uscării lemnului.
4. ~ gravitațional = prăbușire gravitațională.
 

xerotropism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. xérotropisme)

1. mișcare de răsucire sau de curbare la plante pentru evitarea uscării.
 

scorojire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. scoroji)

1. faptul de a se scoroji.
2. deformare (sau cojire, crăpare etc.) (la suprafață) din cauza uscării excesive (sau din cauza căldurii, a prelucrării necorespunzătoare etc.).
3. zbârcire a pielii corpului unor ființe (mai ales a oamenilor) din cauza uscăciunii, a deshidratării etc.
4. (reg.) răscoacere.
 

scrombăială

Parte de vorbire:  s.f. (reg.)  
Etimologie: (scrombăi + -eală)

1. deformare (sau cojire, crăpare etc.) (la suprafață), din cauza uscării excesive (sau din cauza căldurii, a prelucrării necorespuzătoare etc.); scorojeală, scorojire.
2. formare la suprafața zăpezii a unei pojghițe de gheață.
 

scorojeală

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (scoroji + -eală)

1. faptul de a se scoroji.
2. deformare (sau cojire, crăpare etc.) (la suprafață), din cauza uscării excesive (sau din cauza căldurii, a prelucrării necorespuzătoare etc.); (reg.) scrombăială.
3. (concret.) tencuială, var sau vopsea cojită.