moletă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. molette, germ. Molette)

1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină.
2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu.

ferecat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fereca)

1. acoperit cu metal, prevăzut cu șine, cu fâșii de fier, cu cuie etc.
2. prevăzut cu crestături, șanțuri, zimți.
3. (despre anumite obiecte prețioase) îmbrăcat sau împodobit cu aur, cu argint sau cu pietre scumpe.
4. (despre uși, porți etc.) încuiat, zăvorât.
5. (despre oameni) legat cu fiare, cu lanțuri, în obezi (după ce a fost arestat sau condamnat).
6. (despre pietrele morii) cu suprafața neregulată, prevăzută cu zimți (ca să macine bine).
7. (despre bani) zimțuit.
8. (antonim) neferecat.