Dictionar

canceros, -oasă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. cancéreux)

1. I. (med.) care ține de natura cancerului, care aparține cancerului; care are cancer.
2. II. (med.) bolnav care suferă de cancer.
3. (fig.) persoană despre care se crede că suferă de un rău incurabil și adânc înrădăcinat.
 

inveterat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. invétéré, lat. inveteratus, it. inveterato)

1. învechit în rele, vicios, pervertit.
2. (despre vicii, defecte etc.) înrădăcinat, încarnat.
 

rădăcinat, -ă

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (vb. rădăcina)

1. (despre plante) înfipt cu rădăcinile în pământ; înrădăcinat.
 

butășire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (butăși)

1. acțiunea de a butăși și rezultatul ei; butășit, butășeală.
2. înmulțirea unei plante prin butași înrădăcinați.
3. săparea și curățarea rădăcinilor viței-de-vie.