OK
X
agitato
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (it. agitato)
1.
(muz.)
(ca
indicație
de
execuție)
cântat
sau
jucat
într-o
manieră
agitată.
agitator, -oare
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (fr. agitateur)
1.
dispozitiv
mecanic
servind
la
amestecarea
lichidelor,
la
activarea
transmiterii
de
căldură.
2.
dispozitiv
servind
la
punerea
în
mișcare
a
granulelor
unui
material.
agitatoric, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. agitatorisch)
1.
care
are
caracter
de
agitație.
2.
care
servește
sau
se
referă
la
agitație.
3.
care
aparține
agitației
sau
agitatorului.
agitatoric, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. agitatorisch)
1.
care
are
caracter
de
agitație.
2.
care
servește
sau
se
referă
la
agitație.
3.
care
aparține
agitației
sau
agitatorului.
fomentos, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. fomenteux)
1.
care
stârnește
sau
promovează
tulburări,
rebeliuni
et
cetera;
agitator,
provocator.
proclamație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. proclamation, lat. proclamatio)
1.
comunicare
oficială
prin
care
se
aduce
la
cunoștința
publică
un
fapt
de
mare
importanță.
2.
apel
tipărit
având
un
caracter
agitatoric.