Dictionar

calculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (lat. calculatio)

1. acțiunea de a calcula; calcul, calculare.
2. mulțime de calcule pentru determinarea unor valori.
3. (var.) calculațiune.
 

antecalculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ante- + calculaţie)

1. acțiunea de a antecalcula; antecalcul, calculație anticipată.
 

postcalculație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. postcalculation)

1. calculare a prețului de cost efectiv după terminarea fabricării produsului; postcalcul.
 

precalculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. precalculation)

1. acțiunea de a precalcula; precalculare.
2. calculare anticipată.
 

recalculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (re- + calculaţie)

1. acțiunea de a recalcula și rezultatul ei; recalculare.
2. calculare din nou.
3. stabilire a ceva pe baza unor noi calcule.
 

antecalcul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculație.
 

antecalculație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ante- + calculaţie)

1. acțiunea de a antecalcula; antecalcul, calculație anticipată.
 

antedeviz

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (ante- + deviz)

1. document cuprinzând evaluarea prealabilă a costului unei construcții proiectate; antecalculație.
 

postcalcul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (post1- + calcul)

1. postcalculație.
 

refacție

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. réfaction)

1. reducere a prețului unei mărfi în caz că aceasta, la livrare, nu corespunde condițiilor contractuale.
2. diferență pe care căile ferate o încasează inițial în plus și pe care o restituie în urma postcalculației de transport.
3. înlocuire a elementelor unei căi ferate când acestea au suferit o uzură peste limita admisibilă.
 

recalculare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (recalcula)

1. acțiunea de a recalcula și rezultatul ei; recalculație.
2. calculare din nou.
3. stabilire a ceva pe baza unor noi calcule.