OK
X
bizota
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. biseauter)
1.
a
șlefui
oblic
muchiile
la
o
oglindă,
o
piatră
prețioasă,
un
smalț
dentar.
bizotaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. biseautage)
1.
acțiunea
de
a
bizota,
de
a
șlefui
oblic
muchiile
unei
oglinzi,
ale
unei
pietre
prețioase
et
cetera;
rezultat
al
acestei
acțiuni;
bizotare.
bort
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bort)
1.
diamant
de
calitate
inferioară
pentru
șlefuit
sau
perforat.
briliant
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. brillant, rus. brilliant)
1.
diamant
șlefuit
în
formă
de
dublă
piramidă,
piatră
prețioasă.
2.
caracter
de
literă
de
trei
puncte
tipografice.
cizela
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ciseler)
1.
a
lucra,
a
ciopli,
a
orna
cu
dalta.
2.
(fig.)
a
șlefui;
a
înfrumuseța
(o
operă,
o
scriere
etc.).
coronoplastie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coronoplastie)
1.
operație
stomatologică
de
echilibrare
ocluzală
prin
șlefuire.